Manastirea Humor

Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuiog, construita in 1530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care a dainuit pana astazi doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logofatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia.

Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice. In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III-lea mort la 1517, al surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527). In partea de sud a gropnitei se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie. Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata in 1511. in partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.

 

 

Manastirea Sucevita

Situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila, dintre care Ieremia a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606. Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582-1591), fratii Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. Prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584. Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si chilii pentru calugari. In camera mormintelor sunt inmormantati fratii voievozi Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale romanesti. Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos, este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo, in anul 1801.

Manastirea Moldovita

In codrii ce acopereau odinioara clinurile celor doua obcine din stanga si din dreapta vaii Moldovitei, ca si pe paraul Cimirna in sus, vietuiau, inca din secolul al XIV-lea, numerosi pustnici care cu timpul si-au intemeiat o modesta bisericuta din lemn. Pe langa ea s-au inaltat apoi chilii luand astfel nastere o colectivitate duhovniceasca. Sihastria aceasta avea sa fie extinsa in viitor. Dintr-un vechi hrisov aflam ca “Manastirea noua” a cazut in paragina datorita alunecarilor de teren. Ruinele acesteia se mai vad si astazi, nu departe de actuala manastire ctitorita de Petru Rares la 1532. Ceea ce ni se infatiseaza acum, daca privim de la exterior, este de fapt o fortareata cu ziduri puternice (de 1,20 m grosime) si inalte (de 5 m), cu turnuri in ambele colturi ale fatadei si un turn puternic al portii, frumos marcat de o imposta cu tor in torsada. Odata patrunsi in incinta pe sub arcada gangului subtil decorat cu “funii” sculptate in piatra suntem surprinsi de ansamblul vizualizat. Iar mai tarziu si de componentele lui, separat luate: nava bisericii din mijlocul incintei de obicei inflorate este svelta, bine proportionata, de plan treflat si cu peretii acoperiti in intregime cu fresce ca “filele unui album deschis la toate paginile”; apoi meterezele zidului deasupra turnului de straja de pe laturile de nord si de vest ale incintei.

Manastirea Voronet

Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare, biserica manastirii cu hramul “Sf. Gheorghe” este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind un stil nou, de o originalitate aparte – stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea “Pantocratorului”, “Cina cea de taina”, “Impartasirea cu paine a apostolilor”, “Impartasirea cu vin”, “Spalarea picioarelor”. Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichita, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca. Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. “Judecata de apoi”, capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.

Manastirea Agapia

Manastirea Agapia este o manastire ortodoxa de maici din Romania, situata pe valea paraului Agapia, la o distanta de 9 km de orasul Targu Neamt. Ea se afla amplasata in mijlocul unei paduri aflata la o distanta de 3 km de satul Agapia (judetul Neamt). Este una dintre cele mai mari manastiri de maici din Romania, avand 300-400 maici si aflandu-se pe locul doi ca populatie dupa manastirea Varatec. Manastirea a fost construita intre anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce confera o deosebita valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1858-1861.

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec – dateaza din anul 1785 si a fost ctitorita de fiica unui preot din Iasi, calugarita cu numele de Olimpiada (schimonahia): in aceasta lucrare a fost sfatuita si indrumata de Paisie Velicikovski, staret la Manastirea Neamt. Doi ani mai tarziu, in 1787, schitul Varatec s-a unit cu schitul Topolnita pentru a forma un asezamant monahal mai mare si mai bine organizat. La 10 iunie 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi uneste manastirile Varatec si Agapia intr-o singura gospodarie, infiintind aici o scoala monahala de meserii si de cultura generala pentru calugarite.

Manastirea Secu

Manastirea Secu este o manastire ortodoxa din Romania situata in comuna Pipirig, judetul Neamt. Manastirea Secu a fost construita in anul 1602 cu sprijinul lui Nestor Ureche, mare vornic al Tarii de Jos, tatal cunoscutului cronicar Grigore Ureche, pe locul unei mici sihastrii numita „Schitul lui Zosim”, fondat la 1564

Manastirea Sihistra

Manastirea Sihastria este o manastire ortodoxa de calugari, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, situata in partea de nord a judetului Neamt, la 22 km de orasul Targu Neamt, pe soseaua ce duce spre Pipirig-Vatra Dornei. Prima ctitorire a avut loc in anul 1655 de catre sihastrul Atanasie impreuna cu sapte ucenici de-ai sai. Vremurile grele care au urmat au dus la ruinarea bisericii si de aceea, in 1734, episcopul Ghedeon al Romanului a ridicat o noua biserica, din piatra, pe locul celei vechi. Edificiul este sobru si plin de armonie, respectand cu fidelitate arhitectura stilului clasic moldovenesc. Istoria zbuciumata a acestor locuri a influentat si dezvoltarea manastirii, care a avut mult de suferit in decursul vremurilor. Dupa distrugerile din anul 1821, cand a fost incendiata de turci, a fost refacuta in 1824, cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi.

Manastirea Dragomirna

Manastirea Dragomirna este o manastire fortificata din Romania, zidita intre anii 1608 si 1609. Este situata la 15 km nord de Suceava.Manastirea se afla aproape de padure, spre satul Mitocu Dragomirnei. Piatra de temelie a manastrii a fost pusa in anul 1602 de Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca si al Cristinei, in apropiere de o bisericuta, astazi inglobata in curtea Manastirii Dragomirna. Aceasta bisericuta a fost ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca, impreuna cu rudele sale – Lupu si Simion Stroici. Pisania de la intrare arata ca aceasta biserica sta sub hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Botezatorul. Lucrarie efective de ridicare a Manastirii Dragomirna au fost terminate in 1609, iar manastirea a fost sfintita la sarbatoarea Pogorarea Sfantului Duh.

Salina Cacica

In jurul anului 1780, in locul unde se afla astazi localitatea Cacica (in nord-estul Romaniei, in regiunea istorica Bucovina, la 18 km de orasul Gura Humorului si la 40 de km de orasul Suceava) au fost descoperite zacaminte de sare. In anul 1798 s-a dat in exploatare aici o salina, aducandu-se muncitori si tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsurgic, mai ales din Galitia, cei mai multi fiind de etnie polona si de religie romano-catolica.

Casa Memoriala Ion Creanga

Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti este un muzeu memorial infiintat in casa in care s-a nascut si a copilarit povestitorul roman Ion Creanga (1837-1889) in satul Humulesti (astazi suburbie a orasului Targu Neamt) din judetul Neamt. Casa a fost construiCasa memoriala Ion Creanga din Humulesti este un muzeu memorial infiintat in casa in care s-a nascut si a copilarit povestitorul roman Ion Creanga (1837-1889) in satul Humulesti (astazi suburbie a orasului Targu Neamt) din judetul Neamt. Casa a fost construita din lemn in anul 1833 (dupa cum indica in LMI) si se afla situata pe Str. Ion Creanga nr. 8.

Centrul de ceramica si arta populara Marginea

Marginea este o localitate in judetul Suceava, Bucovina, Romania, cu statut de comuna. Singurul sat al comunei Marginea este si un important centru turistic, situat la intersectia principalelor trasee turistice din Bucovina.

Comuna Marginea este un renumit centru de arta populara, cunoscut indeosebi pentru ceramica neagra ce se produce aici. Indeletnicirea olaritului are traditii vechi in localitate. Aici se modeleaza manual lutul argilos in scopul fabricarii vaselor cu intrebuitare casnica pentru gatit sau pentru prelucrarea laptelui si diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsa aici este unica pe plan international prin culoarea neagra rezultata in urma arderii, precum si prin modelarea unor forme specifice traditionale. In localitate mai exista si acum case de locuit care pastreaza o arhitectura cu o vechime de mai mult de 100 de ani .

Acasa la Sofia Vicoveanca

Colectie de costume populare ( intalnire cu artista).

Sofia Vicoveanca s-a nascut la data de 23 septembrie 1941 in comuna Toporauti (Toporuica de astazi), localitate aflata in apropiere de orasul Cernauti (astazi in Ucraina), primind la nastere numele de Sofia Fusa. A fost unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe si Veronica Fusa. Copilaria i-a fost intunecata de greutati, tatal sau fiind luat prizonier de catre rusi, dupa anexarea Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica. Impreuna cu mama sa s-a refugiat in comuna Vicovu de Jos, unde si-a petrecut copilaria. “Parintii mei au fost instariti acolo, la Cernauti, au avut pravalie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a marturisit ea mai tarziu. Din dragoste pentru satul unde a copilarit, i-a imprumutat ulterior numele, schimbandu-si numele de scena in cel de Sofia Vicoveanca. Din copilarie, constransa de greutatile materiale prin care treceau refugiatii, micuta Sofia a invatat sa coasa, sa teasa covoare, sa impleteasca, sa croiasca etc. A absolvit Scoala Populara de Arta din Suceava, fiind angajata, prin concurs, in anul 1959 ca solista de muzica populara la Ansamblul de Cantece si Dansuri “Ciprian Porumbescu” din Suceava. In anul 1965, ii apare primul sau disc. Din anul 1998, devine solista de muzica populara la Ansamblul “Rapsozii Botosanilor”.